Credincios vs. liber-cugetator

Zilele trec. Generatia noua creste vazand cu ochii.

Dar incotro? Ce ierarhie de valori le insuflam?

Am si facut o boacana..."LE INSUFLAM"

Da, dar pana unde avem dreptul sa facem acest lucru. Este natural, este genetic sa le aratam cum sa se descurce in viata. O face si ursul, o face si iepurele cu puii lui. Nimic iesit din comun.

Noi avem pretentia ca ne diferentiem de animale prin valorile morale pe care le propovaduim. Exista niste legi, scrise si nescrise, care stabilesc la nivel de umanitate aceste "reguli". 

In Romania zilelor noastre s-a nascut o noua dezbatere. Tema religiei in scoli se afla in topul celor mai comentate subiecte.
Pe vremea cand eram copil, nu faceam religie in scoala. Orele de religie se faceau la biserica pentru care optau parintii nostri.
Nu era foarte bine atunci sa vorbesti despre asa ceva pentru ca regimul de atunci nu agrea in mod deosebit acest subiect.
Astazi, este oarecum bine ca "dam ore" profesorilor de religie, rasariti ca ciupercile dupa ploaie. Dar elevii? Acestia urmaresc doar notele primite, pentru a avea la final o medie mai mare.
Si-a atins statul obiectivele? Nicidecum.
Este un fel de dragoste cu forta. 

Indiferent de opinia parintilor, copiilor li se impune sa adopte niste reguli si valori impamantenite datorita eternei "credinte" stramosesti. 

O avea valoarea etimologica a cuvantului (= dreapta, corecta invatatura) atata putere, incat sa orbeasca celelalte abordari religioase. Sau este doar clerul atat de mandru de sine, simtindu-se "indrituit" sa vrea cu orice pret sa puna pe masa romanului dreapta credinta.

Tocmai cei care ar trebui sa propovaduiasca intelegerea interetnica, interreligioasa, nu o fac. 

Am auzit de un caz concret la Sighetu Marmatiei, unde s-a "retro"-cedat Palatul Cultural, patrimoniu al cetatenilor municipiului, bisericii ortodoxe. Da, este RETRO, nu pentru ca ar fi fost a bisericii, luata si apoi data inapoi, ci pentru ca gestul este o RETRO-gradare in timp. In aceasta cladire functioneaza o scoala de arte, biblioteca municipala, se organizeaza diferite cursuri de formare profesionala. Este deci un bun al locuitorilor, asa cum este si normal. Da, dar cu termen limita. De fapt, prin "bunavointa" autoritatilor locale s-a renuntat la acest drept la cultura al sighetenilor. Vor trebui toate aceste institutii culturale sa isi gaseasca alt sediu sau sa plateasca chirie bisericii. Personal, nu cred in varianta chiriei. Biserica, daca nu ar vrea huzur pentru preotii ei, nici nu ar fi inceput demersurile pentru "retrocedarea" cladirii.
Ati auzit vreodata ca autoritatile abilitate sa fi facut un control financiar bisericilor? Eu, nu. Vedem case parohiale aratoase, preoti in masini luxoase, cladiri retrocedate bisericii pe criterii cel putin indoielnice. Asa cum "indoielnice" sunt chitantele pe care scrie DONATIE, in loc de impozit platit bisericii. Impozit (= obligatie impusa) fara de care nu esti botezat, cununat sau ingropat. "Acceptam donatii!".

Iata cum incearca sa puna mana pe tot. Iata cum incearca sa isi impuna legea in scoala, manipuland copiii. Ii invata de mici diferentele dintre noi, ca unii sunt "drept-credinciosi" fata de altii, in loc sa le vorbeasca de asemanari si de biblica "iubire a aproapelui".

Mi s-ar parea normal ca religia sa fie in afara scolii. Ea trebuie sa fie doar a familiei. Tine pana la urma de intimitatea familiei. Cui ma rog si felul in care o fac este doar o chestiune personala. Atunci cand consider ca am nevoie de ajutor, ma voi adresa unui preot doar daca nu trebuie sa ma tem ca nu ma va primi pentru ca nu am "donat". Pot sa merg, sigur, la biserica. Chiar este bine sa o fac. Dar numai la biserica la care vreau eu. Tot asa am dreptul sa indrum copilul in credinta agreata de familia noastra din mosi-stramosi. 

Daca stiu sa echilibrez situatia in asa maniera incat copilul sa aiba mintea limpede si, atunci cand va creste, sa aleaga singur unde si cum se roaga sau daca o face, inseamna ca am fost un parinte bun.

Societatea moderna se dezvolta pe initiativa individului si pe adaptabilitatea acestuia in societate, nu pe doctrine impuse. 

Unde este liberul-arbitru de care vorbim atat de mult. In sens filosofic, el oricum nu exista datorita ingradirilor legii umane. Si nu exista nici in sens religios, atata vreme cat traiesc  sub amenintarea iadului. Sau traim in miezul unui ev mediu?!