sâmbătă, 8 februarie 2014

Te urasc! Ramai cu mine!


Cand auziti vorbele astea sa fugiti...dar sa stiti ca de fapt vrea sa spuna exact opusul...
Este oare acesta intr-adevar un sentiment sau pur si simplu senzatia unui sentiment?! Sau se poate ca doar frustrare careia noi vrem sa ii zicem URA, pentru a da greutate vorbelor?!
Atunci cand iubim pe cineva, o facem cu toata inima. Altfel nu este dragoste adevarata.
In conditiile socio-culturale actuale mi se pare ca sunt putin optimist (sau poate naiv?) daca afirm ca exista dragoste neconditionata. Sigur ca nu vorbesc despre dragostea unui parinte catre copilul sau. Desi, si aici ne punem cateodata semne mari de intrebare.
Altruismul sentimentului cade in desuetudine atunci cand fericirea "trece prin stomac". 
Un factor perturbator important este emanciparea femeii. Femeia de astazi vrea siguranta. Nu este neaparat un lucru negativ. Nu sunt un feminist convins, dar nici nu neg rolul si importanta femeii in viata noastra. M-as numi mai degraba un "misogin afemeiat".
Sa revenim la sentimente. Exista studii care arata ca femeia este mai fericita atunci cand barbatul o ajuta in casa facand insa doar treburile "barbatesti". Eh...mai spal si eu vasele...sau gatesc o mancare...dar sa nu devina obicei...
Sa mai beti si cate o bere...veti fi criticati cu siguranta de catre sotie...
Credeti-ma insa ca in subconstientul ei simte astfel ca are un barbat langa ea...lucru de care are nevoie la maxim...
Daca mai risti si sa o faci putin geloasa din cand in cand (sa nu sari calul!)...reteta fericirii...
Si nu oferi tot ceea ce esti in stare.
Inevitabil vor aparea la un moment dat discutii, certuri...poate se rosti cuvinte grele...
Ele raman doar cuvinte. 
Am pornit de la URA. Nu cred ca exista asa ceva. Este dragoste care se simte tradata.
Femeia nu te va uri...ea te va iubi fara sa iti arate. Tradarea nu naste neaparat pierderea iubirii.
Se va razbuna pe tine. O face tot din dragoste. Daca nu ar simti acea dragoste (chiar tradata), te-ar ignora.
Asta ar trebui sa te doara mai rau. 
Femeia nu uraste un barbat. Daca face ceva "din razbunare", cu intentia sa te raneasca, iti arata de fapt ca inca te iubeste. 
Paradoxal, nu-i asa? Ajung sa cred ca femeia este in stare doar sa iubeasca. Toate celelalte manifestari ale ei sunt incercari de a obloji ranile pe care le-a suferit orgoliul ei.
Sa nu va pierdeti mintile, dar Iubiti femeia!, pentru ca si ea va iubeste pe voi...